Părintele Sofian

Am citit și eu, zilele acestea, știrile despre canonizarea celor 16 părinți ai secolului XX, mulți dintre ei trecuți prin închisorile comuniste. Pe părintele Sofian l-am întâlnit personal. Am slujit la hramul mănăstirii Antim, la puțină vreme după hirotonia în diacon. Era în 2001. Slujbă fastuoasă, cu patriarhul Teoctist în frunte. Preoții mănăstirii, diaconi cu voci bune și, într-un colț al altarului, smerit, părintele Sofian.

Nu cred că a rostit mai mult de unul sau două ecfonise la Liturghie. Dar prezența lui, ochii aceia mici, părul și barba ca o ninsoare domoală, privirea părintească , parcă blândă și mustrătoare în același timp, parcă îmi vorbeau fără cuvinte. Aveam grijă la cum îmi rostesc ecteniile, să nu greșesc ceva, să cânt frumos și mai trăgeam o privire pe furiș la el, din când în când.

Nu se uita la nimeni, dar parcă se uita la toți. Prestanța lui duhovnicească o egala pe cea ierarhică a patriarhului.

Acum, părintele Sofian este Sfântul Sofian. Mă simt privilegiat, dar și cu o răspundere mare pe umeri, să fi cunoscut un sfânt încă din timpul vieții lui.

Ultimele cuvinte ale părintelui Adrian de la Antim

Ultimele sfaturi ale Părintelui Adrian Făgețeanu, de la Mănăstirea Antim (mutat la Domnul la 27 septembrie, 2011, chiar de ziua Sfântului Antim):

”Smerenia e cel mai mare dar de la Dumnezeu, izvorul celorlalte. Să aveți smerenie. Și jetfelnicie. Iar de ai supărat pe cineva, să-ți pară rău și să te împaci cu el.”.

Omul acesta, mic de statură, dar impunător în atitudine, a trăit 99 de ani și a fost binecuvânat de Dumnezeu să se mute la cele veșnice chiar în ziua ocrotitorului mănăstirii unde a slujit.

Am fost și eu la Antim. Și am slujit Sfânta Liturghie alături de el. Stătea în colțul altarului. Smerit și rugător.

Părinte Adrian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Crezul în varianta corală

Am găsit deunăzi o piesă corală mai puțin cunoscută și totuși familiară. Crezul, cântat pe 4 voci bărbătești.

http://www.bestmusic.ro/corala-barbateasca-ortodoxa-armonia/crezul-arm-dupa-o-varianta-ruseasca-de-nicolae-giolu-683108.html

Este o armonizare făcută de Nicolae Giolu, după o variantă rusească. Interpretarea în linkul de mai sus e a corului Armonia din Constanța.

Am cântat și eu la Antim, cu Giolu ca dirijor. Și am cântat și acest Crez, variantă corală. Cu o armonie asemănătoare întrucâtva Canonului Mare, era mereu un moment trăit și luat în serios, chiar dacă eram studenți. Noi l-am cântat înaintea celor de la Armonia. Și nu pot să îmi ascund o ușoară mândrie. Îl recomand oricui înainte de a începe ziua. Tonifică.