Fetița noatră crește și se face în fiecare zi mai durdulie și mai frumoasă.
Am trăit cu bucurie momentul când a început să ne recunoască fețele și să ne zâmbească. Nu cred că sunt multe bucurii curate ca asta pe lume.
Ieri a făcut primele vaccinuri. La început nu a plâns, proabil pentru că nu realiza ce se întâmplă. Al doilea vaccin însă, i-a declanșat niște urlete din toți plămânii ei ăia mici. Nu au fost probleme, iar acasă s-a dres cu niște lapte de la mama-sa. Laptele de la sân e soluția tuturor problemelor. Chiar și când vrea să doarmă, ia o gustare scurtă.
Mai mult ca niciodată, vin în fiecare zi acasă cat de repede pot, ca să o țin în brațe, să o pup dulce și să vorbesc cu ea.