Căci la Tine vin...

     - Nu avem timp acum de lacrimi, îmi spune îngerul. 

Dar îl văd ca și el e gâtuit de emoție. 

    - Când ții Sfintele Taine în mâinile tale, să îți plângă inima, să îți cânte sufletul, dar mâna să nu îți tremure niciodată.

Oftez ușurat, simțindu-i prezența și continui rugăciunea: 

Pe Tine Te rog, Cel ce singur ești bun și binevoitor, caută spre mine, păcătosul și netrebnicul robul Tău, și curățește-mi sufletul și inima de cugete viclene.

Așa mă apropii de sfânta jertfă: cu încredințarea că sunt păcătos, dar și cu nădejdea că Hristos, Care a fost și El om pe pământ, îmi înțelege neputința și mi-o acoperă cu bunătatea Lui.

Dacă ar fi să aleg versetul evanghelic care rezumă cel mai bine mesajul creștin, ar fi acesta: “Și bucuria aceasta (a Învierii) nimeni nu o va lua de la voi” (Ioan 16,22)

Articolul integral, AICI

Nu te teme !

Simon și ceilalți tocmai se întorseseră. Ca niște pescari pricepuți, știau că peștii se prind noaptea, sau dimineața devreme, nu când soarele e la amiază. Erau în meseria asta de mult, poate din tată în fiu. Pe deasupra, erau și obosiți.

Iar acum, din senin, un necunoscut le cerea să iasă din nou la pescuit. Un altul poate ar fi refuzat, dar viitorul apostol s-a uitat la Iisus și a văzut ceva în privirea Lui, nu știa încă ce, dar acel ceva l-a convins:

- Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins. Dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.

Mi-l și închipui pe bietul pescar, obosit de muncă, speriat de întâmplare și bulversat de prezența Lui Iisus cum Îi cuprinde genunchii a mare mulțumire. Premoniția lui se adeverise: Omul care stătea în fața lui avea ceva dumnezeiesc în El. 

De atunci, viața lui, a fratelui său Andrei și a celor doi Zevedei a luat o întorsătura neașteptată, dar știută de Dumnezeu din veșnicie:

Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. 

Din predica ținută la biserica Cuvioasa Parascheva din Lachute, alături de bunul părinte Daniel